Monthly Archives: iunie 2010

noi aratam ca Matei ;-)

MyHeritage: Look-alike Meter

Free family treeFamily name origins


Doar un mic anunt

Tata a scris la adresa http://www.blogdecopil.ro/2010/06/25/jucarii-educative-de-unde-cum-si-ce-fel-de/ un mic articol despre jucarii… poate va intereseaza


Sunt bunic!

Incepem cu o mica schema logica pe care mi-a dictat-o George de la Geodor Media (www.geodormedia.ro). George este finul lui tati si mami, dar si tatal lui Radu. Deci tati cu mami sunt nasii lui George, Diana si Radu. Adica parinti spirituali. Hermina a nascut pe Mina Sofia. George si Diana (si implicit Radu) sunt nasii Minei Sofia. Deci parinti spirituali. Citește în continuare


Der Traktor

Vineri, dupa multe incercari esuate, m-am vazut cu buni. Buni este bunica din partea lui tata. Ea a fost in Bulgaria. Bulgaria este un tinut de unde buni vine cu jucarii.

De data asta am gasit la ea in mana o super faina jucarie. Nu m-am indoit nicio clipita ca ar fi a mea, drept pentru care m-am multiplicat si m-am executat in cateva poze alaturi de ultima mea minune. Citește în continuare


Soapte soptite despre cumintenie

Astazi va voi povesti despre niste chestii serioase. Plecand de la discutia pe care tati a avut-o pe blogul Dariei – Nicole [update: modificare nume] m-am gandit sa va povestesc si eu despre cum si in ce fel se inteleg mamica si taticul cu mine. Eu de felul meu incerc sa stabilesc o relatie bazata pe echitate cu ei de tipul : eu cer – ei dau sau invers: ei dau cand eu cer. Se pare insa ca regulile pe planeta asta nu sunt chiar asa cum stiu eu drept pentru care tati si mami tot incearca sa ma invete diverse.

Daca lucrurile se afla in afara farfuriei inseamna ca nu sunt neaparat de mancare. Extrapoland printr-o parabola euclidiana rezulta ca daca lucrurile sunt in afara farfuriei – si pot ajunge de acolo total intamplator ca n-or stii tati sau mami exact ce au pus in farfurie – poate fi folosit la altceva. Putem desena, curata masa, putem sa ne facem un tricou nou prin revopsire cu suc de capsuni. Toate aceste lucruri sunt permise. In cel mai rau caz dispare si farfuria de pe masa Citește în continuare


Misterul desenelor rupestre

Acum mii de ani oamenii asa ca mami si tati erau jucausi asa ca mine. Ei nu aveau de niciunele, nici creioane, nici caiete, nici papa bun, nici aragaz. Am inteles ca uneoi acesti oameni doar se jucau cu vanatul si cu copiii lor care erau mult mai jucausi ca ei.

Unul din marile misterii ale omenirii sunt formele de arta pe care acestia le aprofundau in Academii de tip pesteri si grote. Unii oameni erau mai inzestrati ca altii si plateau alti oameni cu blanuri sa ii deseneze in falnica lor pozitie de vanatoare sau de detinatori de nu stiu cate animalute.

Din pacate mami si tati nu detin o grota naturala. Acestea sunt foarte scumpe si nu le poti muta la oras, trebuind sa ramai acolo unde sunt ele. In schimb la oras oamenii au construit pesteri supraetajate care se numesc blocuri si care sunt facute din pereti drepti. Unii, in functie de cantitatea de bun gust, au pus in ele tapeturi, panze de paianjen si arunca lucrurile pe jos pentru a recrea cat mai exact sentimentul de pestera. Mami nu face asa. Tati insa protejeaza paianjenii (sunt de acord cu el, sunt asa frumosi!) si cand vine de la serviciu arunca toate cele cat colo, urmand ca tot el in liniste sa le stranga… Citește în continuare


Furculita cu 2 capete si sapca lata

Ieri am inventat doua utilitare pe care eu le consider esentiale pentru dezvoltarea omenirii in ideea propasirii pe cele mai inalte culmi de prosperitate: furculita cu doua capete si sapca lata.

furculkita cu doua capete

Furculita cu 2 capete este o inventie prin care doresc sa ajut oamenii sa pape mai elegant si mai eficient. Avand in vedere ca pauzele de masa sunt printre cele mai nocive metode de a face ca timpul sa curga eu am inventat o unealta deosebit de utila… Pur si simplu vei folosi dintii furculitei indiferent de cum o tii in mana, putan ca in timp ce bagi un dumicat in gura cu celalat sa si insfaci alta bucata. Citește în continuare


Cu tata (2) la Ploiesti

[really updated] -Motto:  Revazand pozele am inteles care este valoarea unui tricou: conteaza de cate ori apare in poze. Si daca lumea – peste cativa zeci de ani – il va dori la pret de specula inseamna ca intr-adevar continutul lui a fost valoros. – Ioan Matei B ” Scrieri Alese” Editura WordPress 2010

am crezut ca la clasa 1 este loc

Urmand exemplul de zilele trecute si pentru ca mamica mea considera ca ea face mai bine singura ce face l-a trimis pe tati la Ploiesti. Si a zis: iti fac un cadou… vei sta cu fiul tau ca intre barbati. Si iata-ma in drum, in tren…

Tata l-a luat oricum ca back-up si pe unchiul Mihai si pe (sa-i zic deja matusa sau sa isi traiasca tineretile amandoi in liniste?!?!?!) Andreea… De-a lungul drumului tata a avut noroc…nu a trebuit sa ma schimbe. Dar veti vedea mai jos cum ca  a trebuit sa treaca si peste testele astea…

[de aici am facut apdeit]

Trenul este un brrum-brrum mare si lung. Acest tren curge pe niste drepte care se cheama sine si care trec pe langa cate un peron. La peron ajungi trecand prin gara. Ajungi la gara cu brrum brrum galben cu cate un nenei care sta cu geamurile deschise ca sa ii iasa fumurile din cap. Citește în continuare


Cu tata…

Castigator la proba de 10 metri gratare

Zilele care au trecut ar trebui numite zilele tatalui. Nu ala cu „T” mare, ci asta, pamantean care mi-a dat ceva gene si alte celule pentru a veni pe acest pamant in forma fizica. Dupa cum v-am povestit deja in Prima Pagina eu am venit din alte cotloane si am fost repartizat pe Pamant la o familie simpatica si draguta. Despre mama v-am povestit multe, dar iata ca din martie ale anului curent draguta mea mamica si-a luat serviciu. Adica nu a stat doi ani acasa… Un an si un pic. 

Zilele trecute , asa cum spuneam, am stat cu tata. Si asta pentru ca draguta mami a avut treaba la serviciu fiind plecata la Ploiesti cu ceva treburi. Si asa dupa amiaza a fost numai a mea.  A mea cu …el… cate prostii a facut fiind pentru prima oara cand a trebuit sa ma schimbe nu le vom spune…Nu acum! Citește în continuare


Aici ar fi vile de lux…

Ati vazut noile afise anti-criza prin care suntem informati ca lipsa autostrazilor sau somajul atat de mare se datoreaza faptului ca tatai si mami nu lupta contra contrabandei cu tigari (a propos…ei nu fumeaza….)? Nu ca tati si mami ar putea sa faca ceva in sensul asta… Dar cei care au pus afisele ar fi putut…zic si eu… macar nu taiau alocatia si indemnizatia pentru copii…

Am zis si eu ca merita sa ne distram:


Cutremurul, burta si rasfatul

Azi a fost un cutremur. Pe care tata l-a simtit si a spus imediat: a fost cutremur Fugi de aici ii spune matusa lui, Carmen. Cum sa fie cutremur ca eu nu am simtit nimic…? Pai totusi a fost. Peste tot am vazut ca a fost cutremur.

Bazandu-ma pe spiritul lui tata de increzator in telepatiile universale care m-ar face sa anunt si eu un cutremur am inceput sa tip si sa urlu incat taticu a crezut pe buna dreptate ca eu prevesteam un Armagheddon … Si uite asa am mai iesit si eu in parc sa ma joc pe la ora 10 seara.

de fapt urlam ca aveam cacutza acida in pampers.

Simplu. nu?


Prima mea fraza coerenta in limbajul bebeilor tradusa

Astazi va voi vorbi despre Ma. Si despre faptul ca in sfarsit a invatat ce vreau sa spun… Ma este o doamna draguta care vine in fiecare zi si are grija de mine. Mie mi-a placut mult de ea de la inceput astfel incat mami si tati au fost de acord sa stau cu ea de cand mamai s-a intors la serviciu.

Astazi de dimineata cand m-am trezit era Ma ca deobicei cu asa-zis-ul laptic pregatit (un lichi alb-galbui cu esenta de Aptamil Pepti de la Milupa, cu glucoza si niste cereale fara lactoza). Ne-am jucat , ne-am plimbat… dar cand era ora i-am facut clar din mana asa cum hranesc pasarelele, am zis Mama si apoi i-am facut cu mana: Pa! Aceasta inseamna (Si MA a inteles perfect mesajul): hai la porumbei (acesta este un loc in Militari unde se aduna lumea cu copii sa dea de mancare la porumbei…adica la pui!) ca vine Mama si tu pleci.

O fraza perfect tradusa din limba mea… Felicitari, Ma

PS: Chestia cu Pa!Pa! era pana maine… Dimineata stii ce astept cand ma trezesc…


Tata despre mine si computer… ce imi pregateste

Tata meu mai scris si aici: www.blogdecopil.ro in care acum aduce in discutie problematica copiilor si a interactiunii lor cu computerul si Internet-ul. Sincer sa fiu eu de cand scriu pe blog tot nu am auzit de Internet si nu stiu ce este aia, dar nici computer? Voi stiti?

Raspunsul la intrebare cred ca il veti gasi la Blog de Copil / Experienta de Parinte. Hihihi!


Ce cadou?

Stiti voi ceva?… Am aflat ca mami si tati nu stiu ce cadou sa imi ia:( Asa ca va rugam sa va dati cu opinia si cea mai haioasa, realizabila si faina idee pentru un cadou o voi rasplati intr-un mod la fel de original…la care ma voi mai gandi. Ce ar putea ei sa imi ia mie de 1 iunie?

Ma gandeam ca mi-ar placea sa imi iau domeniu…www.ioanmatei.ro … dar neah!… Astept comentarii:)) Idei cat mai stralucite!

Acest topic se va inchide in 24 de ore 😉

PS: Deocamdatata cati ati sesizat ca am schimbat grafica 🙂 ?


1 Iunie, zi de mare angajament

Astazi este ziua noastra, a tuturor celor care suntem mici – pitici si ne place sa ni se spuna copii. Daca anul trecut sarbatorirea zilei de 1 Iunie a fost cam fortata pentru ca eu eram doar bebe si inca nu eram copil de data asta 1 Iunie este ziua mea… a noastra…

Ziua de 1 Iunie este cel mai frumos lucru din lume. Este in primul rand luna in care avem echinoctiul de vara. Este luna in care (se) merge la mare, luna in care am trecut la pantaloni scurti si merg afara pana la ora 10 seara.

Ziua de 1 iunie este si o zi in care parintii se gandesc la copiii lor cu mult mai multa responsabilitate. Si de aceea imi permit si eu sa ii rog pe toti parintii din lume sa se uneasca in gandire si simtire (iarasi am vorbe dulci in mine) pentru o lume care atunci cand ajunge in mainile noastre sa fie mai curata, mai buna. Nu neaparat o lume angelica, dar o lume in care sa nu mai fim infometati, loviti, imblnaviti de poluarea sonica si toxica, in care sa nu ne mai invatati cum sa fumam sau cum sa fim violenti pentru ca vedem doar asta in familie.

Eu sunt fericit… cel putin asa cred pentru ca parintii mei au grija (so far…), dar am vazut multi copiii care vin in parc si parintii ii bat… sau fumeaza cu ei alaturi si chiar daca este aer liber ei ar trebui sa stie ca nu ne face bine…

Credeti ca vrem prea mult? Eu cred ca nu… eu cred ca un pic de la voi acum, un pic de la noi catre copiii nostri si stranepotii nostri vor avea cu adevarat o Planeta albastra si curata…

LA MULTI ANI tuturor copiilor dar cu prioritate celor pe care ii cunosc: lui Raducu (finul), lui Tudor, lui Ionut, lui Matei 2 de la scara 2, lui Luca, lui Vlad – Dejan, Mariei (a cojocarilor), Dariei, Danielei, Clarei (cu care m-am imprietenit o fulguta de secunda la Baby expo), lui Stefan (updated), lui Andrei, Sebastian si lui Bogdan si Erika de la Politehnica, ultimelor doua fetite venite in randul prietenilor nostri: Sofia si Thea care fac fiecare cateva saptamani de viata abia si tuturor celorlalti pe care ii cunosc direct sau de pe net…


Mai mai mai… sunt atat de mare…

Pornind de la blogul Dariei si de la postul mamicii ei de acolo (http://povesteadarieinicole.wordpress.com/2010/05/30/cazul-biberonul/) m-am hotarat sa vad ce ma face pe mine sa fiu mare.

1. In primul rand faptul ca merg singur este un fapt.

2. Am toti dintisorii.

3. Stiu sa spun mama, caca, tata, papa, beibei, neneii, ham, calu, [to be updated]

4. dau cu piciorul in minge

5. ma sui singur pe scaun

6. vorbesc la telefon

7. fac scufundari pana la nivelul nasucului

[se va completa cu poze si filme]