Masa Dacilor de Nuc

Gradina si aerul curat nu sunt componente de baza ale vietii  oraseanului. Micile si marile pericole sunt diferite in mediul – sa zicem – rural: nu atinge pisoiul, ai grija ca zgarie, nu te bate cu nicip, nu te arunca in balta… Citește în continuare


Cum sa kk la olita?

Acum fix 2 ani (detalii Aici) reuseam sa fac in olita si imi placea. Totul era …ok! (cum zice Maru). de atunci si pana acum am refuzat in mod concret si fara dara de tagada orice interactiune cu olita sau colacul de toaleta, preferand sa devin sponsor oficial al Pampers Company.

Ieri am intrat in programul de corectare a acestei probleme si am reusit sa fac pipilica. Incet dar sigur am turnat cu furtunelul trompi ceva lichid in olita.

Problema mea este urmatoarea…si va solicit ajutorul: Ce anume trebuie sa faca tati si mami ca sa reusesc sa renunt la pampers si nici sa nu fac pe mine???

Multumesc oricarui ajutor!


Cea mai lunga fraza din lume

Aruncat in scaunul de copil undeva prin bancheta din spate a masinii am fost zilele trecute plecat cu tati si mami catre nasi si chiar mai departe. Eram suparat ca nu mergeam cu trenul care se aventura zgomotos pe sinele de langa noi si asta pentru ca, a zis tati, nu puteam urca cu Banny* in vagon.

In acele momente de maxima suparare si plictiseala, cand muntii se duceau doar pe langa noi si coloanele de masini urcau cu greu drumul am emis urmatoarea fraza:

„ne intoa’cem acasa si…si lasam pe banny la g’raj si … si luam trenul…si io nu mai sunt suparat….”

Mi s-a parut cea mai lunga fraza din lume*… Am doar 2 ani si jumatate…

___________________________
*masina
**exprimata vreodata de mine la aceasta varsta si in contextul in care nu citeam de pe teleprompter


Vestea cea fara de veste

Ma refeream in modul cel mai indubitabil cu putinta de exprimare in post-ul de aici despre asteptarea altora mici. Si multi v-ati pus problema daca stiu ceva ce nu stim inca si daca cineva da sa vina din nou pe lume. Povesti!

La acea vremea ma refeream la finutul nostru (al carui nume nu il dam pana la botez) care s-a nascut intre timp.

Dar acum trebuie sa va spun si vestea cea mai mare… Intr-un fel sau altu tati si mami au facut vraja si burtica lui mami a inceput usor usor sa devina mai… altfel…mai casuta pentru cine ar avea nevoie de asa casuta… Mai primitoare pentru inca o pereche de brate, picioruse, cap si mult mult suflet. ca imi va fi sora sau frate…nu stiu, dar tare sunt nerabdator si abia astept sa vad, precum la Oul Kinder: SURPRIZA!?!?!

Chiar… voi stiti ce prefer eu de la oul kinder? Surpriza…. Ca restu este gunoi si tata arunca mereu… si poleiala si ce este sub poleiala… dar pastram surpriza!

Ma simt oarecum fericit? Intrebarile mele insa isi fac loc catre inima problemei: voi imparti patucul, jucariile, spatiul, pe mami si pe tati? Sau totul va fi la modul pausal?


Daca si tu esti parinte blogaretz…

Un site. O idee. Cine vrea o poate folosi.

Site-ul Tara Jucariilor (care, dupa cum v-ati dat seama, vinde jucarii) vine cu un altfel de marketing. Nu ca nu ar face si altii la fel. Dar cel putin are doua calitati, zice tata: se adreseaza nisei de piata atacata (asta suna a rzboi, dar nu este) si reuseste sa faca promovare cu o cheltuiala minima. Minima stiu ce inseamna, dar eu nu stiu ce inseamna cheltuiala.

Asadar si prin urmare va invita cu mic si mare sa veniti pe pagina urmatoare:

http://www.tarajucariilor.ro/blog/bloguri-despre-copii-promovare-gratuita

Am zis!

 


Pedepsit, Pedepsit sunt, tati, pedepsit…

Stiu ce este coltul. Si stiu ca fac pr*stia… deja sunt mare…il chem pe tati si spun ca am facut pr*stia si credeam ca o sa ma ierte…

Trebuie sa stau la colt. Si stau. Uneori pun in balanta daca a asculta pe mami si tati renteaza sau mai bine stau la colt… dar vad cum este sa dai intr-un baiat sau sa arunc pe jos cu paharul plin de apa… Uneori este atat de distractiv incat cred ca as putea sta la colt si zeve zile… glumesc… gasesc ceva de facut astfel incat tati si mami sa zambeasca.

Problema se pune atunci cand ei nu zambesc. Atunci abia inteleg ca am facut-o de oaie… Dar stiti ceva? Vine ora somnului, iau in brate pe mami si/sau pe tati si le spun: nu mai fac, ii iau in brate si se topesc de parca ar fi o inghetata tocmai buna de mancat… Dar asta la culcare… la culcare…


I rock, therefore I am! (Ma rock, deci exist!)

Daca acum cateva luni bune tinzand catre un an dragutul de mine mergeam la Herculane cu gasca familiei Popescu, aka finii lui tati si mamii de-a-ntaia (ca parintii mei s-au dedat la nasit pana acum 3 randuri de parinti, 1 fin de botezat si inca unu pe drum), de data aceasta tati a primit cu mare bucurie vestea ca prietenii lor gasiti prin curtea pensiunii unde am stat au pus-o de un site web. Dar nu orice site. Prietenii lor, in frunte cu Dorian, dau lumii care vrea sa vada si sa auda ceea ce trebuie pentru ca web-ul sa fie prieten, iar igraphix.eu poate fi o reala resursa pentru cei ce chiar vor sa auda si sa vada.

Mergand din pagina in pagina insa… am dat peste mine… nu vreau sa zic nimic rau de alte genuri muzicale sau non muzicale, sa fie la casa lor… dar daca ascult vreodata cu placere ceva, in afara de Broscuta Oac si Mersul piticilor, va fi muzica clasica rock… metal…de astea… Adica numai muzica ce te face sa gandesti ca lumea, asa ca tati… ROCK FOREVER!

Am si io o intrebare acum: Ati inteles ceva din ce am zis mai sus?


O zi in Orasul Petrom

O mare organizatie este ca o gradinita… Cu educatoare si copii, cu jucarii. Cel putin asa am inteles cand tati al meu, intr-o sambata dimineata, m-a luat cu Bunny (asta este masina noastra, de la Bugs Bunny), ne-am dus la Benny (este mami lu tati) si am zbughit-o catre locul unde muncesc mami si tati. Mama avea examene (ce-or fi alea? se joaca ?se mananca? Oricum se iau la pachet ca de cate ori mami este la examen tati o intreaba cat a luat, iar mami spune ba noua, ba zece…)

Mami si tati lucreaza intr-un loc mare impreuna cu Spiderman (spaidermen), cu Zane si Cavaleri, cu multi copii. Mami si tati lucreaza in curte si in holul central, iar pe cladiri scrie cu litere de o schioapa: OMV PETROM… Si o poza cu un lup balaur care cica alunga toti dusmanii… (Dacii erau, din acest punct de vedere, vajnicii urmasi ai cantaretilor cu „sa moara dusmanii mei, [ca dau cu lupu dupa ei]”)

Deci…cum am intrat ne-a primit un domn foarte tanar si frumos care sigur nu stia ce este aia o schela de productie… se vedea dupa alura lui ca era cavaler . Am vazut si o veverita sturlubatica, si un tip care facea baloane…. Ce mai! distractia a fost in toi! Iar Benny a stat mereu cu mine si m-a ajutat sa ma distrez.

Dupa 3 ore am dormit 4 ore… cu gandul la un nou film: Pruncul, Petrom-ul si Tara de Basm…


E-coli la fel ca in E-mail? sau E-cars…

Totul este E. Pana si mancarea este E. Pana si tatai spune… „EEEEE! pe vremea mea!” Care vremea ta taticule, ca ieri nici nu mai stiai ca a fost 1 ale lui iunie si uite asa m-ai pacalit .

Acuma ma uit cu surprindere de quasi- (cvasi-)elocuinta prin e-news-urile pe care le are tata pe compi si vad gluma secolului… Dupa ce bolisoare gen aviara a scos oamenii pe strada incotosmanati in prostie si batiste (nu toti cu batiste, recunosc) acum incepem sa avem si E-bacterii.

Intrebarea ramane: E-colii inseamna e-colici?

PS: Tati nu a uitat de fapt de ziua de 1 iunie… Adica sa va explic… Prima a venit o masinuta albastra care daca este apasata scoate zgomot de motor si merge… o vreme. Apoi am primit o masina de pompieri de la Marius iar acum, spre seara, am primit o colectie frumoasa de CARS, dintre care Fulger McQueen sta mandru pe dulapiorul din fata mea si spune… HAIDE!


[!]Bubitzis

Au aparut primele bubitze… sa fie oare schimbarea laptelui de vina? Suntem pe asteptari!


Lapte fara de lapte sau altceva?!

Problema acuta a ultimului an a fost, fara indoiala, imposibilitatea de a manca orice produs care contine lactoza sau soia. Dupa ce am trecut de perioada intarcarii (aici) am mers pe laptic de formula. Nu mi-a placut Nestle-ul, dar am reusit cu Milupa. Ei, dar problema a fost in momentul in care am realizat ca nu imi statea mancarea pe traectul din intestine datorita unei alergii (sau incompatibilitati). Asta ca sa ne dam seama cat de natural papam noi, bebeii…

Incercarea de a trece pe soia a esuat lamentabil, scotand la vremea aceea ceva peri albi lui tati si mami (mai ales). De acum un an si ceva pana acum nu am mai avut voie decat Aptamil PEPTI [un lapte din asta care cica are molecula – orice ar fi aia – disociata. (Just like an info: in bucuresti acel laptic il gasiti intre 71 de lei la http://www.farmaciatei.ro pana la 85+ la Sensiblu, Helpnet, Dona)]

Aseara am fost la spitalul cu nume de Mare Doamna a Tarii de acum jumate de veac (Regina Maria) unde testele ne-au adus un plus de incredere in viitor. Se pare ca la formula Milupa HA(2) nu am probleme ( au trecut deja 12 ore de atunci) si aceasta solutie este si poate fi de succes. De asemenea speram ca in scurt timp sa ma cert cu tata pe laptele pe care el il bea zilnic… tatiiiii!!!! – vezi ca vin!

PS: se apropie BABY EXPO. Maine incepe… Eu? Nu voi merge! de ce? Pentru ca acum 3 zile s-a nascut finutul meu (este baiatul finilor lui tati si mami si este baiatul lui Georgiana si Sorin… – va mai povestesc eu cate ceva despre bebe si burtica in care stau ei pana vin pe lume) si mergem la ei… si…restul va povestesc mai incolo!


Suntem mici… in asteptari de alti mici

Cat de mult imi place sa fiu mic
Mic – cat un cub de jucarie
sa ma intrec in a nu mai vrea nimic
decat o ora si-nca una de multa bucurie.

Aceasta este poezia mea
stiu sigur ca asa cum scris
voua, dragii mei, va va placea
Asa am vazut azi noapte-n vis

Va place, va place?


O oaza de liniste si de frumusete non-urbana

Ai mei sunt dusi. Rau de tot. Departe. Atat de departe cat 40 de km dincolo de Bucuresti , printr-o comuna numita Lucianca si unde niste oameni dusi si ei departe de oras au creat o oaza de verdeata.

Nu cred ca exista motive cu adevarat bune pentru a refuza o ora in Aventura Parc… Sau 2-3-4…eu as fi stat si 15 ore non stop. Pur si simplu …

Totul a inceput cu un somn pe care l-am tras in masina astfel incat mami si tati au stat pe langa mine cand au ajuns acolo…doar doar m-oi trezi. Ceea ce pana la urma am si facut. Din acel moment nu cred ca mai stat ceva in calea distractiei. Si daca vreau sa fac reclama…atunci o FAC! Pentru ca merita.

Oamenii astia au creat un loc unde totul ti se pare facut la oha… Dar fiecare elemnt este atent aruncat pe o harta si nimic nu este lasat la intamplare. Normele europene de securitate cred ca sunt foarte atent respectate (asta am auzit-o la tati), toaletele sunt atat de curate incat am crezut ca m-am intors acasa la mine, iar curatenia exemplara. Am vazut iepurasi, le-am dat si de mancare si, mai ales… m-am catarat… Tot timpul era mami cu mine, dar eu m-am catarat ca un adevarat maimutoi in copaci, m-am dat si cu tiroliana… Mai mult decat atat am cautat si oua de ciocolata prin iarba ca un adevarat cercetas…

Dar cred ca veti poze;-)


Moonwalker

Il mai stiti voi pe Michael/ Cel cu mersul d-a-ndaratelea? Era un cantaret vestit/ dansator si (de unii) prigonit… Chiar nu am resurse acum sa va scriu mai multe despre cel care a fost Michael Jackson si asta pentru ca in sufletul meu de fost fan imi va ramane emotia muzicii, a dansului sau… A fiecarui videoclip pe care il studiam pana la nebunie furand de la bulgari cate un semnal TV…

Matei cred insa ca are in ADN scris ceva din anii in care miscarile de dans, de mers inapoi, de intoarceri rapide pe varfuri erau (uneori)unica ratiune de a exista… Ce vreti? Aveam 13 ani!

[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=IxLelvEzx7E%5D

Maimuta are casca rosie, geaca si chitara in mana

[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=H51jEE-JWoE%5D

Este greu sa prinzi copilul cand este singur si isi creeaza propria lume… Imaginatia lor este limitata doar de noi, adultii…De aceea este bine sa lasam copiii sa faca ce vor, atat timp cat sunt in siguranta.

Sunt convins ca o sa va placa


Avion…cu motor…

Da da da… stiu ca nu am mai scris de mult. Am crescut mare si tati a crezut ca eu chiar stiu sa scriu… Aseara m-a luat asa, parinteste pe genunchi, si mi-o spus… Mai baiete turcalete… Tu ce-ai mai scris pe blog?!?!?! Credea ca am 10 ani… Nici nu a trecut mai mult sau mai putin timp de cand eu ma tot invart prin ale Internetului taine, iar utilizarea computerului pentru mine este o stare de facto: Nu ai voie! Pai cum sa scriu daca nu am voie?!?!?! O ipostaza a intrebarii mele se gaseste usor intre secundele de somn…

Ok… am crescut… Si? Pai uite ca dragii mei parinti au reusit sa ma inregistreze… Totul a inceout de la Dodo care m-a invatut cea de-a doua poezie… Tica – Tica – Tica… Iar tata intr-o seara m-a invatat a doua… care este prima… Avion cu motor…  Sunt convins ca pana la Scrisoarea a Treia integrala mai am de asteptat…

Baiazid… bloguind la el…il intreaba ca un smecher… Tu esti Mircea74@yahoo.com? dar…dar pentru tine noi trecut-am pe gmail…ca e mai ieftin… Iara Bitzii, Baitzii si megii…toti prin router trec… iara pentru tine faierualul e pornit…

Matei recita poezii


se moa, le prens

Noua me' casa

Moa sunt Matei. Matei se moa. Dupa cum vedeti dragii mei revin din ce in ce mai greu pe net. sa nu credeti ca nu va citesc, dar repede repede…de fapt tata si imi povesteste.  Oricum nu mai sunt atat de cuminte.  Citește în continuare


Prima poezie…

Intr-o sambata duioasa
v-am chemat pe toti acasa
Si-ati venit cu mare drag
Eu v-am intampinat din prag

Uite vine draga Buni acum
(ea este mereu pe drum)
Cand de ea ma-apuca-un dor
Merg la ea…iar Piti e-n dormitor

Tot acum de la Ploiesti vine si Maya
Tragandu-l dupa dupa ea si pe Tataya
eu stiu ca si lor le este dor de mine
de aceea rad cu drag – vezi bine!

Si cu titi-ul cine oare a sosit
de la Brasov ei muntii-au calarit
Sunt cu mare drag nasicii mei
Cum sa nu ii iubesc pe ei?

Opa vine si Raducu
George si diANA il aduc
Este clar ma joc cat vreau
Astazi este ziua mea

Si chiar Dodo a sosit
Deja ma simt implinit
Theo a venit si el strengar
Ne-am distrat o groaza iar

De la munca obosit
Ultimul Mihai a venit
Andreiutza l-a precedat
Pe bune… m-am bucurat

Asa de ziua mea am invatat
ca sunt baiat mare un pic rasfatat
Si scriu si versuri cantatoare
Pentru ai mei musafiri de onoare

Iar acuma atat mai stiu
Sa continui sa fiu copil
Sa ma culc si sa mananc
Sa ma joc si sa ma culc
Intre timp sa mai si rad
Si cand vreau ceva sa
(ma prefac ca) plang


Marea Pictura (Big picture)

Cred ca multi ati vazut ca s-a schimbat grafica site-ului. Cred ca multora le place cum arata acum site-ul. Altora poate nu. Dar pozele pe care le veti vedea aici mai jos sper sa va placa. Sunt poze cu mine surprinse de Marius (Mau), posesor al site-ului (in constructie) Cutie cu Fotografie. Punct Ro, normal. Adica http://www.cutiecufotografie.ro. Cica www se citeste veveve. Citește în continuare


Clic end gau…

Tata asta este mare aitist. adica se ocupa cu aitiul atat de mult incat mama sa nu se enerveze…prea tare. Din cate am inteles eu de aici si de aici se pot castiga si multe premii, dar tati meu are nevoie de voi. De fapt are nevoie de mine sa va rog pe voi sa dati click. Aici si aici

sau numai aici

Mersssiiii… Cu pacere!